Donez 12 machete(Dacia, Aro, Rocar, Oltcit) DeAgostini si vitrina, pentru o poveste…

Apr 1st, 2013 | By | Category: Stiri/Diverse



Azi am decis sa mai renunt la cateva din machetele mele, astfel ca DONEZ 12 machete romanesti Dacia, Aro, Rocar, Oltcit cele din poza, impreuna cu vitrina de prezentare. Cititi conditiile mai jos:



Si ca orice lucru facut pe aici si care sa merite, donatia o sa o fac celui care povesteste cea mai interesanta intamplare din lumea auto (intamplare personala nu din auzite). De exemplu cum raceai motorul la Oltcit cand se incingea, cum legai cu sarma piesele de la Dacia, cum ai tras din namol un Mercedes cu Aro-ul, etc….

Machetele vin impreuna cu revistele

Oferta este valabila doar astazi(01/04/2013.) si se incheie la ora 24:00!

Spor si bafta!

LE: Multumim pentru participare si povestile voastre interesante(la unele chiar m-am amuzat :))…insa nu exista castigator la aceasta donatie…poate la anul de 1 aprilie o sa aveti mai mult succes!

Castigatori sunteti toti cei care ati gustat gluma si ne-ati impartasit cate o poveste.

Asemanatoare:

Video: O scurta si concisa evoutie a F1...
O noua guma Turbo aparuta in Romania - Mert
CMC: Noutatile anului 2015

Comments

comments

Tags: , , , , , , , , , , ,

24 Comments to “Donez 12 machete(Dacia, Aro, Rocar, Oltcit) DeAgostini si vitrina, pentru o poveste…”

  1. Leo spune:

    Salut. Am 17 ani deci nu am inca masina sa pot avea ce povesti din propria experienta, dar se accepta daca iti povestesc o intamplare de a lui tata? Astept raspuns.

  2. matrix spune:

    care-i faza la toti cu ‘see you’???

  3. Cristi spune:

    rima mea masina condusa a fost Dacia parintilor mei, o 1310 TLX, exact ca cea aparuta la Deagostini saptamana trecuta, doar ca dacia este rosie. In ziua in care am sustinut examenul pentru permisul de conducere, ea (dacia) impreuna cu mama mea ma asteptau cuminte sa ies din examen. Dupa ce am iesit de la testul scris, chiar primul, dupa opt minute, primele cuvinte ale mamei au fost: „Te-au prins copiind?”. Imediat dupa promovarea probrei practice, i-am luat mamei cheile si m-am urcat la volan sa merg repede la C.E.C. sa platesc taxa pentru eliberarea permisului spunandu-i mamei sa nu-si faca griji ca acum am carnet.
    Am sa incerc sa enumar cateva amintiri frumoase ce ma leaga de aceasta masina, dupa ce am luat permisul (nu ca nu ar fi si inainte) dar astea sunt mai recente.
    Imi amintesc cum mergeam cu calculatorul in portgabaj la prieteni sa ne jucam in retea, cum ma trimitea mama la paine care practic era la 200 de metri de casa si mai mult dura pana scoteam masina din garaj decat drumul propriu-zis, cum dansam pe plafon in picioare la munte si cum am revopsit plafonul cu trafaletul dupa acest dans, pentru ca de la mai mult de doua persoane se indoaie, cum am luat amenda de la politie pentru ca nu aveam semne de incepator, cum alimentam un radiocasetofon portabil direct de la lampa din masina pentru ca pe baterii mureau „lautarii” repede si pentru ca radioul masinii nu avea cd-player, cum mergeam la pescuit si o spalam cu apa din Dunare, cum ii schimbam platina o data pe luna pana cand am investit intr-o aprindere electronica, cum furam benzina din rezervor ca parintii sa mai alimenteze si sa am si eu in weekend, cum montam scaunul din dreapta cu spatarul catre parbriz ca sa incapa mai multi in spate, scaun pe care ulterior l-am rupt in timpul unei sedinte de „poezie”, cum urcam dealuri si coboram vai pana m-am rasturnat cu ea intr-un sant si cum ma uit la ea de fiecare data cand merg la parintii mei pentru ca desi e radiata din circulatie, nu am dus-o la fier vechi ci e casa bu.a pentru matele de prin cartier.
    Nu am sa uit niciodata toate acestea si toate drumurile si concediile petrecute cu familia cand ii impuscam pe geam de pe bancheta din spate pe totii soferii care il depaseau pe tata.
    Multumesc 1-TL-8522

  4. Cristi spune:

    In 2011 am plecat cu Trabantul la intalnirea de la Brasov cu sotia si cu cainele. Dupa ce am trecut de Ploiesti, in camp s-a ars aprinderea electronica. Am incercat s-o schimb si n-am reusit, asa ca am chemat pe cineva de la Bucuresti. Dupa 3-4 ore de stat in soare, am plecat spre Bv, dar pe la Comarnic s-a rupt tamponul de la motor. Chiar daca sotia insista sa ne intoarcem, eu am continuat drumul pana la intalnire. Acolo am ridicat motorul si facut o prindere provizorie ca sa ajung acasa cu bine. Si am ajuns.
    Drumul de la Buc la Bv a durat 6 ore 🙁

    In 2010 tot la o intalnire a trabantisilor mi s-au rupt segmentii in motor si la intoarcere am avut un consum de benzina de 20l/100 Km… De la Cheia si pana in Buc am venit tractat.

  5. Cristian M. spune:

    Desi cred ca anuntul este o pacaleala de 1 Aprilie, haideti sa va povestesc eu o intamplare patita cu batrana familiei, o Dacia 1310 din 1984. Povestire care este reala, petrecuta acum vreo 6 ani.

    Istoricul masinii. Masina a fost cumparata de bunicii mei pentru maicamea ca recompensa pentru absolvirea facultatii, eu nici nu eram nascut atunci. Masina a fost comandata prin ‘1979 si a ajuns in propietatea mamei mele in 1984. A fost ridicata de la centrul regional Bacau. Interesant a fost ca aveau numai versiune cu culoarea verde, nu stiu exact nuanta, cert e ca era o culoare urata. Maicamea si bunicamiu vroia alba. A vrut sa o refuze dar pentru a nu pierde repartitia si a nu fi nevoiti sa mai astepte inca 4 ani au luat-o asa cum era , desi cam dezamagiti. Pana la urma au aflat ca toate erau verzi pentru ca era un lot destinat exportului catre RDG, refuzat insa din cauza culorii urate. Oarecum s-a vazut asta pentru ca masina a mers impecabil pana in 2008 cand am dus-o la rabla :(. Nu s-a umblat niciodata la motor. Intre timp mama s-a casatorit iar masina a devenit a familiei, cu care eu am crescut si in care am fost plimbat peste tot inca de mic. Tin minte intr-o albie fixata intre bancheta din spate si spatarul scaunelor fata. Pe atunci nu existau scaune isofix dedicate. Am multe amintiri legata de aceasta masina.

    Si acum povestea. Eu intre timp am crescut si mi-am luat si eu carnetul in 2006. Deoarece eram inca incepator, am mostenit batrana ca sa invat soferie pe ea. Prin vara lui 2007 trebuia sa merg la o nunta, undeva la 65 km de Braila. Evenimentele de la Starea Civila si Biserica s-au desfasurat insa in oras la Braila, deci trebuia parcus traseul. La dus in momentul in care coloana a plecat, toti au inceput sa goneasca de la locatia respectiva pana in Braila pentru a ajunge la timp. Ei mergeau cu 130-140 km/h . Batrana mea nu prea putea sa mearga in ritmul impus de ceilalati, mai ales ca aveam si pasageri in spate. Eu totusi am fortat ca sa nu raman in urma coloanei, desi eram ultimul. La un moment dat s-a produs nenorocirea , am auzit un zgomot si incepuse sa iasa si ceva fum de la radiator. Cureaua de antrenare a ventilatorului se rupsese. Cine stie de cand nu mai fusese schimbata. Eram la vreo 35 de km de Braila, in mijlocul campului si habar nu aveam ce sa fac. L-am sunat pe taicamiu, care mi-a spus ca se duce el sa caute prin oras o curea dar va dura deoarece era sambata si pe la magazine era inchis. Eram sub presiune deoarece nu vroiam sa pierdem nici spectacolul de la ofiterul starii civile si nici procesiunea de la biserica. Pana la urma sunt sfatuit sa incerc cu o pereche de dresuri. Asa ca o conving pe prietena mea sa se dezbrace de dresuri si sa incerc sa le desfasor pe fulii . M-am chinuit vreo 5-10 minute pana la reusit sa tensionez dresurile cum trebuie. Si spre supararea prietei mele care la sfarsitul lui octombrie ramasese fara dresuri am ajuns pana la urma la destinatie cu o mica intarziere fara a rata insa evenimentele . Am mers ca un pensionar restul drumului cu maxim 80 km/h si am ajuns la destinatie. Batrana mergea mai departe.

    Sper ca v-a placut.

  6. MIHAYI31 spune:

    Prima mea masina a fost o dacie 1310 din 96 carburatie si impreuna see you alti 4 prieteni am plecat la pescuit la o balta langa Giurgiu, intr un sat la vro 30 d km…toate bune si frumoase ne am pus noi toate ce aveam la noi si dupa vro 15 km s a oprit motorul din mers…ce are ce are? nu stiam nicii unul nimic ce sa ii facem..am dat la „coada” si ii venea benzina ce sa aibe ca pornea si mergeam 200 d metri si iar se oprea…am mesterit fiecare ce sa facem…s a oprit si altcineva tot see you o dacie sa ne ajute..ne a taiat d la el o bucata d furtunas ca la noi se scurtase prea mult tot rupandu l si iar mergaem cam 200 d metri si iar murea am facut3 km in 4 ore:)) radeam si ajusnsesem sa I spun masinii..vvorbeam see you ea „tu faci ingatuieli see you mine”…ca tot se ingatuia..dupa ce ne a tractat cnv…am aflat ca aveam gunoaie in rezervoi si foarte usor dak suflam p furtun scapam de necaz:))dar de…din greseli inveti!

  7. catalin spune:

    frumoasa pacaleala

  8. M4D4L1N spune:

    Cand aveam varsta de 5 ani (acum am 13 au inceput sa imi placa machetele si masinile de cand aveam 7 ani colectionam de la scara 1/18 pana la scara 1/76) am plecat pentru prima oara cu un ims deal unui unchi si pe drum i sa spart un cauciuc pe varul meu l-a busit plansul ca era masina lui taicasu si pe mine pentru ca ziceam ca s-a lovit.Fiind mic nu prea pronuntam multe chestii bine si la ims ziceam dede apoi parinti nostri trebuiau sa adune fasole asa ca noi ne-am culcat in ims si varmiu cum dormea a dat peste frana de mana si a luato ims-ul la vale eu vazand peste ce a dat am incercat sa apas peste ea si spre norocu nostru om nimerit,logic ca cand ma voi face mare o sa am o masina ceva gen vw renault poate chiar si dacie dar sigur o sa imi iau si o masina veche

  9. M4D4L1N spune:

    chiar daca e pacaleala chiar dak nu e sper macar sa castig o dacie 1300 nu o am

  10. Motanu' spune:

    Am patit-o si eu ……cand mi-am luat carnetul, la 18 ani, mi-am luat gasca si am plecat la Snagov, la intoarcere, pe drum ne-au facut cu mana niste fatuce care erau pe jos……galanton …..ca de obicei, calc frana, „ingenunchez” masina ( imi place expresia asta…;) binenteles ca se opreste la vre-o 50 m…..bag marsarier si cu 50km/h incerc sa impresionez……numa’ ca am reusit sa ma opresc intr-un pom….care mi-a intrat intre roata dreapta/spate si aripa…., dap, am reusit sa indoi si puntea…..nu stiu daca am zis….era o dacie 1310 facuta pt Canada, cu doua rezervoare….comoara lu’ tata…Am reusit sa o aduc tractata cu un Oltcit pana acasa si ala batranu saracu’ doar atat mi-a zis….” Omul s-a chinuit 1000 de ani sa se dea jos din copac si tu ai vrut sa te sui inapoi si cu masina….”
    Ar mar trebui sa precizez ca ai mei nu m-au lasat sa conduc masina familiei pana nu mi-am luat carnetul, am suferit foarte mult ca aveam prieteni care conduceau de la 16-17 ani pe stradute in Chitila (Bucuresti), iar cand mi-am luat carnetul ala batranu isi desfacea o doza de bere si o punea pe bord si imi zicea ca daca ii vars o picatura nu mai am ce cauta la volan…mergeam cu 30km/h….dar si cand scapam singur…..cate liniute faceam pe la iesirile din bucuresti…..
    Am multe peripetii, conduc de 16 ani , in prezent fac naveta Bucuresti-Ploiesti ( 700 km /saptamana) daca e cineva doritor sa ne combinam la benzina ;)…deci …am mai avut accident cu o masina de banca pe podul Grand, tot 18 ani aveam, si au iesit aia cu AKM-urile au crezut ca e jaf, am lovit si un biciclist….nasol…..in prezent m-am linistit, sunt un dacist si un nationalist, conduc un logan 1.6 16V luat de nou 11k, cu toate ca toata lumea imi zice a ca la banii astia imi luam 3 masini din Germania, binenteles conduse de o „mamaica doar in week-end la biserica”…dar eu sunt multumit …am 109k km si nu am schimbat nimic, decat revizie si distributie, urmatoarea masina va fi noul logan MCV, e visul meu sa am un „dric” (break)
    In speranta ca nu am plictisit, va multumesc pt timpul pierdut, daca v-a placut mai povestesc si maine, acum tre sa plec acasa, e 17.28 si am 75km de facut 😉

  11. yo9hnf spune:

    Ok…Incerc si eu….
    Printre multe poveste deosebite ( de genul : din cauza unei frane blocate, lichidul de frana s-a inchins in ultimul hal, si frana era blana pe la 120Km/h), ar fi una foarte ciudata.

    Povestea s-a intamplat vara trecuta (2012) intr-o mini-vacanta la Padina (defapt PADINA FEST). Am plecat cu Dacia mea (1410, GPL) din Ploiesti spre Padina, dar de pe la Comarnic a inceput sa se mearga bara la bara. A fost ok o portiune pana a vazut ca incepea sa se inece masina, usor-usor. Am tras pe dreapta, am deschis capota, si, minune : gheata pe carburator.Nu prea stiam ce sa fac, nu-mi mai givrase niciodata carburatorul. Am strigat la un gard si am cerut o oala de apa calda; doamna care mi-a raspuns credea (apropo de 1 aprilie) ca fac bascalie cu ea, „cum sa inghete in mijlocul verii ?!” .
    Am turnat apa calda pe vaporizator (plaman) si pe carburator; totul s-a dezghetat iar apoi am plecat la drum.
    Am ajuns, a fost ok etc.

    A doua zi, la plecare, intr-o zona destul de ingusta de pe malul lacului Bolboci mi s-a intamplat aceeasi problema. De data aceasta am fost mai destept (oarecum)….Am ridicat vasul de expansiune (model mai nou, cu furtunul pe dedesupt), am desfacut colierul furtunului de apa si am lasat apa sa curga usor din vas pe vaporizator si carburator. Dupa ce gheata s-a topit, cu chiu cu vai am scos termostatul, si cu alt chiu si vai masina a pornit si am mers cu ea fara nicio problema pana la Ploiesti.

    Sa mai zic una… ?!
    Tot in vara lui 2012, ma ducea de la Ploiesti la Iasi pentru un interviu de angajare. Cald rau afara.
    Dupa Marasesti vad ca incepe sa traga mai greu masina, mirosea a incins, motorul se incazise destul de rau….Nu aveam ce sa-i fac….am mers asa pana la Iasi. Lichidul (pentru a doua oara) de frana s-a incalzit rau iarasi, si usor-usor am ajuns la Iasi. Aveam sabotii de pe spate-dreapta sparti si desprinsi de suport. Ma mir ca nu a sarit si cilindrul.

    As mai avea de povestit multe…

  12. Stefan spune:

    Dragul meu Aro 320 D pe care l-am indragit si iubit foarte mult a fost cumparat de catre mine in stare second-hand in anul 1995 pe atunci,ea avand 6 ani.Era o minunatie de masina,din import,Ungaria.Pe vremea aceea ea a costat o foarte frumoasa suma de 6.800.000 lei,cat un apartament din oraselul meu.Aceasta masina a fost de culoare verde cu obloane gri si coviltir si putea fi acoperita cu prelata.Dupa ce am cumparat-o m-am apucat de treaba cu ea,cea mai buna afacere pe vremea aceea cu o camioneta Aro era comertul cu oi,vaci,porci etc, produse agricole si cherestea,dar cea mai banoasa era transportul de oi in port.In prima mea cursa asa de bine am stiut sa fac afacerea incat era gata sa raman dator,dar dupa aceea in urmatoarele 4 curse am scos banii care ii dadusem pe masina.Imi aduc aminte cu o deosebita placere ca intre scaunele masini aveam o cutie mare care tinea loc de al treilea scaun si de depozit,aceasta cutie a fost plina cu bani de mai multe ori.Odata venit din port,eram foarte obosit si am oprit la un prieten sa ma odihnesc,iar masina si remorca a ramas la poarta lui,eu luand cutia din masina si mergand cu ea in casa unde vroiam sa dorm,dar proprietarul pe undeva deranjat mi-a zis ca nu e nevoie sa iau nimic din masina ca la el la poarta nu se fura,atunci eu l-am luat prieteneste pe dupa gat si i-am aratat ce este in cutie,iar el a ramas mut de uimire ca nu mai vazuse atatia bani in viata lui.O alta aventura nebuneasca a fost cand am dus 60 de oi cu camioneta si remorca, adica am facut etaj pe masina si am pus 20 jos,20 sus si 20 in remorca,acumuland o greutate destul de mare,cand a vazut Arabul cate oi am dat dintr-un Aro imi facea semne ca sunt nebun.Dupa ce mi-am facut suma cu acestea am pus bolidul meu la alte treburi ca de exemplu caratul bustenilor din padure,prelucrarea lor si comercializare cherestelei,asta fiind o alta afacere banoasa pe vremea aceea.Prinzand gustul padurii m-am apucat de exploatare si aceasta a durat aproape 15 ani,timp in care eu si draga mea masinuta am facut bani,dar am mai avut si unele neajunsuri.Vreau sa scot in relief si o patanie mai putin placuta.Eram proaspat casatorit iar eu lucram in padure unde si stateam de Lunea pana Sambata la o cabana.Era o seara de iarna cu ger naprasnic,iar mie mi-a venit brusc dorul de nevasta.M-am urcat in camionetica mea si am plecat.Dupa vreo 15 kilometri masinuta mea nu a mai vrut,sa oprit,se congelase motorina.M-am dat jos,am aerisit,a pornit iar cand m-am urcat la volan din nou s-a oprit si nici ca a mai pornit.Am stat,m-am gandit si singura mea cale era sa plec pe jos,prin inima padurii ori spre cabana ori spre sat.Am ales satul,distanta de vreo 12 kilometri si am luat-o usurel la pas.Nu sunt un tip fricos dar in aceea noapte am spus „Gata,pana aici mi-a fost,ma manaca lupii!”Era o liniste si un ger de-ti crapau rarunchii si urlau lupii,latrau vulpile,trosneau crengile ziceam ca sunt in filmele de groaza,dar cu ajutorul domnului am ajuns in sat si am intrat la un prieten care avea si el un Aro pe care l-am rugat sa vina sa ma remorcheze,cand am ajuns langa masina si am legat-o,am tras-o 2 metrii si a pornit in momentul acela am avut impresia ca explodez de furie,dar a trecut repede.In aceea primavara m-am decis sa reconditionez masinuta mea de suflet asa ca am dus-o la un mecanic-tinichgiu bun si ne-am apucat de treaba,treptu-i ca m-a costat ceva dar am scos o masinuta similara cu ceea ce vedeam pe la televizor prin filmele americane,m-am dus la Campu Lung unde era fabrica pe atunci infloritoare,am cumparat toate cele necesare dar si ne necesare cum ar fi de exemplu ornamente de tip ToYota pe vremea aceea mergeau doar la export dar eu le-am obtinut ca doar eram baiat descurcaret aveam prieteni si aveam si bani.Am lucrat la masina 2 luni dar la sfarsit am scos pe drum o bijuterie de ultima aparitie,ce mergea numai la export.Masina ca a mea mai aveau directorii de la fabrica Aro.In ciuda faptului ca era o masina superba la 2 saptamani dupa ce a iesit pe drum,a suferit un grav accident dar nu cu mine. Cand am mers si am vazut-o am crezut ca vine cerul pe mine,am si plans cand mi-am vazut bijuteria,un morman de fiare si plasticuri,dar a trecut.Am dus-o la din nou la mesterul acela si am refacut-o.Intre timp,am facut rost si de un Aro 243,pe care tot asa cand l-am scos pe drum toata lumea intorcea capul dupa el,dar din unele motive la vremea aceea,constructia casei,am fost nevoit sa-l vand,deoarece mai aveam si o Dacie si am hotarat sa raman cu camioneta si Dacia.Intr-o Duminica frumoasa m-am hotarat cu un vecin sa incercam targul.Cand am ajuns in fata targului nu am apucat sa intru innauntru ca am fost abordat de 2 persoane,m-au intrebat daca am masina de vanzare si eu le-am spus ” Da!”.M-au intrebat pretul iar eu le-am spus un pret de masina noua iesita din fabrica.Asa de mult le-a placut masina,incat nu am scartait prea mult,am plecat in probe si masina a fost vanduta,asta a fost viata acelui 243 superb in viata la mine.Cat despre camioneta pot spune ca ne-am mai vatasit cativa ani dar dupa aceea timpurile s-au schimbat,tehnologia a avansat,au iesit masini mult mai performante,fabrica ARO fiind distrusa de niste nenorociti,deci intr-un cuvant,Aro a pierdut din zi in zi teren pana a murit.Cu toate acestea,eu am mai pastrat si in aceste momente masina.Am reconditionat-o din nou,am parafinat-o si am pus-o la pastrare cu gandul ca peste ani si ani va fi o valoare si financiara ca sentimentala oricum este.Aceasta a fost o mica parte din viata mea alaturi de ARO.

  13. VICTOR spune:

    SALUT.-IMI AMINTESC CA ATUNCI CAND ERAM MAI MIC MERGEAM CU BUNICUL MEU CU MASINA,AVEA O DACIA 1300 PT EXPORT (4 FARURI)ERA FRUMOASA,SI ODATA S-A DEFECTAT CABLUL DE ACCELERATIE(S-A RUPT)SI AVEA O SFOARA PRIN PORTBAGAJ,A LEGAT-O DE BRATUL DE LA CARBURATOR SI ACCELERA TRAGAND DE SFOARA PE GEAM.IMI AMINTESC CA MA LASA SI PE MINE SA ACCELEREZ,ERA AMUZANT….ALTA DATA COBORAM PE UN DRUM FORIESTER SI INAINTE SA PLECAM DE ACASA UMBLASE LA ROATA DIN SPATE-DREAPTA,A UITAT SA STRANGA PREZOANELE,SI IN TIMP CE COBORAM S-A DESFACUT ROATA, APOIPREZOANELE NU LE-A MAI GASIT, DAR IN SCHIMB A LUAT CATE UN PREZON DE LA FIECARE ROATA SI A MONTAT-O LA LOC,ASTFEL CONTINUANDU-NE DRUMUL….MAI SUNT SI ALTE INTAMPLARI AMUZANTE….VICTOR MARTINESCU.

  14. Gabriel spune:

    Se intampla acum vreo 4 ani, undeva in Prahova, locatia exacta Salciile, judetul Prahova. Eram la pescuit cu fratele meu si un prieten. Am ajuns pe balta in jurul orei 9, afara destul de innorat, dar noi tot aveam mare chef de pescuit in ziua aia asa ca am plecat pe vreme urata de acasa. Ne-am asezat toate cele pe balta si am inceput sa pescuim, fara prea mare succes. Am ajuns pe balta cu „caracatita”, o Dacia 1300 albastra din 1979, vai de capul ei pe partea de caroserie dar cu un motor „voinic”. Se facuse ora 12, noi nu pescuisem mai nimic si a inceput sa ploua, la inceput cateva picaturi, dupa o adevarata ploaie. Farmecul povestii sta in faptul ca pentru a iesi de la balta respectiva trebuia sa trecem printre 2 balti pe un drum pe care incape o singura masina. Usor de zis, greu de facut. Am strans toate cele, ne-am urcat in masina si am asteptat vreo jumatate de ora sa se opreasca ploaia, nimic, asa ca ne-am decis sa plecam spre casa. Am pornit la drum, pe un noroi greu de descris, iar masina aluneca cand stanga cand dreapta si am intrat pe drumul dintre cele 2 balti. Cu morcovul intrat sa ramana doar frunzele de el, am virat stanga de fiecare data cand masina se misca lateral dreapta si invers pentru stanga. Cu greu, si cu coborat din masina si impins pe alocuri am reusit sa scapam din noroi. Cu mare noroc am reusit sa nu cadem in nicio balta pe parcursul celor 150 metri, cam atat era de lung drumul dintre cele 2 balti. O povestioara care mie imi aduce zambetul pe buze de fiecare data cand ma gandesc la acele momente si o masina care m-a facut sa ma indragostesc de Dacia 1300, motiv pentru care am si inceput aceasta colectie. Sunt mare fan Dacia, pentru ca sunt si nostalgic uneori, dar si pentru ca e o masina cu care am trecut prin multe.

    Pacaleala sau nu, putina lectura nu strica nimanui.

  15. catalin spune:

    salut ma cheama catalil iar poveste mea icepe cu o dacia1300 a fost prima mea masina la care am lucrat cu mare drag si sincer acum imi pare rau ca am dato, De meserie sunt mecanic dar dacia a fost prima masina pe care am invatat sa o repar si mia reusit din prima .In momentul de fata am o dacia super nova si sfoarte multumit de ia nu ma lasat nici o data si sincer dca as luao de la inceput tot dacie as alege finca dacia e masina romanului ma uitam introzi pe forumul laastia de la dacia si am ramas uimit de unele prototipuri facute suta la suta de romani si am fust dezamagit ca nu au fost facute in serie sincer aveau mai mult succes decat loganul dar asta e chiar si de aro imi pare rau canu se mai fabric fosta glorie a tarii noste ajuns acu o ruina sau olcit si el o ruina. toate trei sunt au fost si vor ramane in istorie ca masini nile care au schimbat lumea. Dar revenind la subiect si super nova care o am am facuto tot cu mana mea ,cand al luato era vai de ia macatade rugina nici acu nu e foarte stralucita dar sunt mandru de ia si nas dao pe nimic deoare ce a fost prima mea dragoste (dacia) .. am luat si eu revista masini de legenda dar nam reusit sa iau toate numerele nu am decat dacia 1300si aro 240 miar placea sa le castigsi pe aceste sa le pun pe toate la loc de cinste cu celelalte ,cand le vad parca na duc inapoi in timp si incep sami amintesc de prima dacie care am avuto. Am cautat si celelaltenumere dar nu am mai gasit si am fost foarte dezamagit apropo cei care au mai intrat pe acest sait au vazut si sfaturile care lea lasat in legatura cu revista

  16. catalin spune:

    a am uita sa vazic si patania cu dacia urma sa faca parinti pomana bunicilor sa sa-u dus cu dacia la oras dar ne avand nimeni din familie canet au luat un vecincare avea si savezi ginion in ziua acea au primit si o amenda maricica si la intoarcere le picat roata dinstanga spate de sii spuse soferului sa opresca sa verifice ce are deoare ce se auze o batae puternica la roata acesta le zis cai planetara si ca nui nimic norocul afost ca nu ave viteza si asta nu afectase masina de si roata cazuse parte buna a fosta ca avuse pise de shimbsi fiind mecani amreusit sa o repar acu sa nu credeti calucrez ca mecanic desi miar place forte mult .insa patania asta leovoi spune si copiilor mei ,cand voi ave

  17. Cosmin spune:

    Imi amintesc cand eram mai mic bubicu meu avea o dacie 1310 si iarna ne chinuieam sa o deschidem trebuia sa stai cate juma de ora cu bricheta la butuc ca sa deschizi usa si nu pornea din prima aca ca dimineata toata strada venea sa ne ajute la impins si eram putin adormit intr-o seara si aam in pus mana sa o imping si deadata a pornit din prima si am cazut pe jos cu fata in zapada sau odata mergeam in oras sa facem poze si bunicu era la portbagaj si cauta ceva si eu nu am stiut ca e acolo si am vrtu sa il inchid usa de la portbagaj si i-am spart capu in ziua aia nu am mai facut nici unu poze sua intr-o iarna taiam porcu si eram la o mastusa am taita porcu ne-a ajutat si unchiul meu si cand am ajuns la partea cea mai grea adik transatul porcului unchiul meu sa imbatat si sa sus sa schimbe franele la dacie .

  18. Adrian Popescu spune:

    Am f. multe povesti legate de experienta mea auto dar o sa povestesc o „patanie” de genul acelora din care invata omul.In 9189, veneam cu Dacia parintilor , o 1300 model 1974, de la un var din Sf. Gheorghe ( eu sunt din Targoviste) cu aprox. 350 kg. de cartofi in masina(cine isi aduce aminte de vremurile acelea stie de ce) .Abia plecasem din Sf. Gheorghe cand imi moare brusc motorul. Dupa ce am facut ceva „investigatii” am realizat ca se dusese condensatorul delcoului.Evident, ceva banal si tot evident nu aveam asa ceva de rezerva la mine.Sosea pustie (traficul auto pe vremea aceea fiind f. redus) cu relativ putin timp pana incepea sa se intunece (era toamna) si ma gandeam ca ma asteapta o noapte de somn in „dulcele „miros de cartofi din masina.La un moment dat , vad venind dinspre Brasov o duba TV cu vreo 30km/h , cred ca era la blana, si ma reped sa fac semn soferului ,avand condensatorul tinut de fir in mana.Duba era clar pe motorina dar am realizat dupa ce soferul, cu capul scos pe geam , mi-a strigat :- Ai masina plina de condesatori si stai pe sosea degeaba.La viteza pe care o avea, a putut sa isi dea seama ce aveam in si pe masina, adica kilograme de cartofi.In clipa aia, mi-am dat seama de ce fraier (ca sa nu zic altfel) am fost ptr. ca stateam de ore buna acolo.Stiam de faza cu cartofii de la un mecanic batran dar nu avusesem ocazia sa o verific.Acum o aveam.Stau nitel pe ganduri si , ca tanar mecanic auto in plina afirmare ce eram pe atunci ( ha, ha,ha)imi pica fisa.Infig un cartof in surubul de prindere al firului condensatorului , fixez cartoful pe delco folosind o sarma izolata si infig in el o alta sarma pe care o leg la talpa acestuia.Dau o cheie si ,oarecum surprinzator, motorul pleaca la sfert.”Sunt maret,ce mai” mi-am zis dandu-mi aere.Plec usurel din loc (de, aveam 350 kg de cartofi la bord) si asa ma ajuns acasa , oprind cam la 15-20 km odata pentru a schimba „condensatorul bio” cu altul nou , ca aveam magazia plina.Evident ca primul lucru pe care l-am facut cand l-am intalnit pe batranul mecanic a fost sa ii fac cinste.In definitiv, datorita lui am ajuns acasa ,.

  19. cc spune:

    Ca orice incepator din meleaguri pana sa ajung la masina proprie conduci ce se poate .
    La servici aveam o dacia 1310 alba care era de doamne ajuta, adica tinea frana la a 2-a , 3-a pedala asa ca te rugai des la dumnezeu sa te ajute ! Cateodata o fost cu succes cateodata nu. Cand dadeam telefon la sediu ne intreba ce a mai patit masina, si dupa ce recunosteam , daca a venit politia , si uite ca am zis odata , a venit , era in masina din fata ,dar frana …
    Nu era numai frana de te aducea langa politisti , dar odata venira cu garda la mine ca unde is actele ca vreau sa o fur , aveam la volan desfacut tot si umblam cu spor, asa ca ma iau la chestionari si cum dupa ceva ore de lucru la ea le zic scurt , sa puna mana si sa ma ajute sa o pornesc ca eram in statia de autobuz :)) , langa o florarie, dar ca orice politist a incercat si plecat convins ca nici de hot nu is bun , dapai sa o fur cumva. Vorba aia care nu are mosneag sa isi cumpere! Avusesem un nene mai in varsta , a iesit la pensie de la firma care o tuna zilnic sa mai mearga inca cativa metri :)) , si acum dupa un telefon cu explicatii cum sa repari butucul m-a salvat , povestea ca si cum ar fi vazut in vis toate gaurelele si locasurile unde sa umbli. Vesel nevoie mare ca am pornit , am scapat de politistii care ma chestionau pornesc spre cel mai apropiat service unde dau de tipicul mecanic plictisit . Bai , adu-o aici ca incurci tre sa vina clienti adevarati si opreste motorul. Ascult , mut masina , ma dau jos si numai vad ca se rasteste la mine de ce nu opresc motorul , apoi si eu ii raspund cu aceeasi intonatie , opreste tu daca te pricepi :)) ! si se prinde el atunci care e buba , de pornit greu de oprit si mai greu ! si uite asa am vazut ca daca ai dacie toti fac glume ca nu merge , singurul avantaj daca o parchezi neregulamentar te crede politia ca s-a stricat .
    ps: tot dacie am si eu dar deasta tip golan !
    am trait sa vad si faza si ciorapul si segmentatul in parcare de am piedut o piulita la arborele cotit , etc , dar alea sunt alte povestiri .

  20. Stefan spune:

    Sa-ti de-a Dumnezeu sanatate si minte,ca tara asta geme de prosti

  21. cc spune:

    daca geme , tu esti imparat aici 😉

  22. colectionarul spune:

    ce gluma & sait de 2 lei !!!

  23. RARES spune:

    DONEAZAMILE MIE!

Leave a Comment